• Tânărul și Moartea - Premieră absolută

    Opera
  • 30 Martie 18:30 - 22:30
  • TÂNĂRUL ȘI MOARTEA - PREMIERĂ ABSOLUTĂ
    CONSTANTIN RÎPĂ

    DISTRIBUȚIE
    Dirijor: Adrian Morar
    Coregrafia: Octavian Popa, Florin Ciobanu
    Regia artistică: Ina Hudea, Octavian Popa
    Scenografia: Liliana Moraru

    Tânărul: Mircea Munteanu, Augustin Gribincea
    Purtătoare/Fata de crai: Andreea Jura, Katerina Torp, Adelina Filipaș
    Îngerul Măturător: Dan Haja, Lucian Bacoiu
    Doi Ciobănei: Lucian Bacoiu, Dan Haja, Augustin Gribincea
    Măicuța Bătrână: Liana Taloș, Ofelia Mărginean

    Orchestra, Soliștii și Ansamblul de Balet al Operei Naționale Române Cluj-Napoca

    Asistență regie artistică, Regie scenă culise: Dan Lupea

    DESCRIERE

    Balet în trei acte pe un libret de Constantin Rîpă

    Vârsta recomandată: 12+

    Opera Națională Română Cluj-Napoca manifestă în permanență o mare deschidere în fața diversității stilistice și tematice pe care repertoriul muzical-dramatic o oferă la ora actuală și, într-un mod aparte, față de creația autohtonă, de a cărei valoare incontestabilă suntem pe deplin conștienți. În această categorie se încadrează și baletul Tânărul și moartea al compozitorului clujean Constantin Rîpă (n. 1938), o lucrare a cărei temă principală, evidentă încă din titlu cunoaște o redare complexă, pe parcursul a trei acte corespondente a trei situații distincte, avându-i ca protagoniști pe trei tineri din spații și timpuri diferite, a căror destine sunt tragice.

    Dacă în primul act ne aflăm în Atena secolului V î.Hr. (epoca lui Pericle) și asistăm la moartea unui efeb care își duce prima luptă în cadrul școlii militare, fiind înmormântat, în cele din urmă, de către camarazii săi, iar în actul secund, sfârșitul celui de-al doilea protagonist survine ca o consecință a atracției sale pentru una dintre naiadele Senei, în ultimul act, tânărul sortit pieirii nu este nimeni altul decât păstorașul din cea mai cunoscută producție folclorică a poporului român: balada Miorița. Odată cu preluarea acestei întâmplări evocate și prelucrate de Alecu Russo, publicată apoi de către Vasile Alecsandri, compozitorul Constantin Râpă imprimă baletului său un puternic caracter filosofic, făcând referire la atitudinea de resemnare, atât de specifică insului român și care a manifestat un mare grad de interes în rândul unor personalități ale culturii românești precum Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade și, mai ales, Lucian Blaga (dovadă în acest sens stând celebrul său capitol Spațiul mioritic din Trilogia culturii).

    Astfel, cel de-al treilea tânăr sortit morții dansează pe ,,plaiul nostru mioritic”, însă, spre deosebire de eroul baladei Miorița (varianta publicată de Alecsandri), acesta este ucis de către tovarășii lui ciobani din motive de gelozie. Cu toate acestea, finalul său nu este tragic. Visul mamei sale – Maica bătrână, pornită mai târziu în căutarea lui – în înfățișează pe păstoraș ca mire al unei ,,mândre crăiese”, alături de care pornește către lumină, înspre soare, într-un cadru monumental al naturii.

    Tânărul și moartea include, așadar, suprinzătoare și multiplele ipostaze ale fenomenului morții, ca o consecință a sacrificiului de sine, a intensității sentimentului dragostei care pune în umbră orice pericol implicit, sau dublat de sentimentul resemnării și al speranței eternității. Vă așteptăm să vă bucurați de această bogăție de semnificații, transmisă prin expresivi pași de dans!