• Tânărul și Moartea

    Opera
  • 1 Aprilie 18:30 - 22:30
  • TÂNĂRUL ȘI MOARTEA
    CONSTANTIN RÎPĂ

    DISTRIBUȚIE
    Dirijor: Adrian Morar
    Coregrafia: Octavian Popa, Florin Ciobanu
    Regia artistică: Ina Hudea, Octavian Popa
    Scenografia: Liliana Moraru

    Tânărul: Mircea Munteanu, Augustin Gribincea
    Purtătoare/Fata de crai: Andreea Jura, Adelina Filipaș
    Rivalul tânărului: Dan Haja

    Luptători atenieni: Lucian Bacoiu, Liviu Har, Valentin Mihăilă, Romulus Petruș, Róbert Kálmán, Paul Cuibus, Tudor Stupar, Antoniu Mon

    Cortegiu: Marius Toda, Radu Sântimbrean, Gabriela Sima, Cristina Toda, Alina Negru, Cristina Boboc, Enikö Fărcaș, Antonela Oancea, Daniela Drăgușin, Daniel Moga

    Îngerul Măturător: Dan Haja, Lucian Bacoiu

    Cupluri de îndrăgostiți: Adelina Filipaș, Dorina Lucaciu, Katerina Torp, Doina Anamaria Florea, Lucian Bacoiu, Valentin Mihăilă, Romulus Petruș

    Naiade: Patricia Cenan, Dalia Costea, Rodica Bacoiu, Laura Pop, Ingrid Poka, Iuliana Dane, Ofelia Mărginean, Diana Groza

    Doi Ciobănei: Lucian Bacoiu, Dan Haja
    Măicuța Bătrână: Liana Taloș

    Perechi: Iuliana Dane, Diana Groza, Ofelia Mărginean, Patricia Cenan, Ingrid Poka, Dorina Lucaciu, Raluca Perde, Romulus Petruș, Valentin Mihăilă, Tudor Stupar, Paul Cuibus, Liviu Har

    Orchestra, Soliștii și Ansamblul de Balet al Operei Naționale
    Române Cluj-Napoca

    Asistență regie artistică, Regie scenă culise: Dan Lupea

    DESCRIERE
    Balet în trei acte pe un libret de Constantin Rîpă

    Vârsta recomandată: 12+

    Opera Națională Română Cluj-Napoca manifestă în permanență o mare deschidere în fața diversității stilistice și tematice pe care repertoriul muzical-dramatic o oferă la ora actuală și, într-un mod aparte, față de creația autohtonă, de a cărei valoare incontestabilă suntem pe deplin conștienți. În această categorie se încadrează și baletul Tânărul și moartea al compozitorului clujean Constantin Rîpă (n. 1938), o lucrare a cărei temă principală, evidentă încă din titlu cunoaște o redare complexă, pe parcursul a trei acte corespondente a trei situații distincte. Protagoniști sunt trei tineri din spații și timpuri diferite, ale căror destine sunt tragice.

    Dacă în primul act ne aflăm în Atena secolului V î.Hr. (epoca lui Pericle) și asistăm la moartea unui efeb care își duce prima luptă în cadrul școlii militare, fiind înmormântat, în cele din urmă, de către camarazii săi, iar în actul secund, sfârșitul celui de-al doilea protagonist survine ca o consecință a atracției sale pentru una dintre naiadele Senei, în ultimul act, tânărul sortit pieirii nu este nimeni altul decât păstorașul din cea mai cunoscută producție folclorică a poporului român: balada Miorița. Odată cu preluarea acestei întâmplări evocate și prelucrate de Alecu Russo, publicată apoi de către Vasile Alecsandri, compozitorul Constantin Rîpă imprimă baletului său un puternic caracter filosofic, făcând referire la atitudinea de resemnare atât de specifică insului român și care a manifestat un mare grad de interes în rândul unor personalități ale culturii românești precum Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade și, mai ales, Lucian Blaga (dovadă în acest sens stând celebrul său capitol Spațiul mioritic din Trilogia culturii).

    Astfel, cel de-al treilea tânăr sortit morții dansează pe ,,plaiul nostru mioritic”, însă, spre deosebire de eroul baladei Miorița (varianta publicată de Alecsandri), acesta este ucis de către tovarășii lui ciobani din motive de gelozie. Cu toate acestea, finalul său nu este tragic. Visul mamei sale – Maica bătrână, pornită mai târziu în căutarea lui – îl înfățișează pe păstoraș ca mire al unei ,,mândre crăiese”, alături de care pășește către lumină, înspre soare, într-un cadru monumental al naturii.

    Tânărul și moartea include, așadar, suprinzătoarele și multiplele ipostaze ale fenomenului morții, ca o consecință a sacrificiului de sine, a intensității sentimentului dragostei care pune în umbră orice pericol implicit, sau care este dublat de sentimentul resemnării și al speranței eternității. Vă așteptăm să vă bucurați de această bogăție de semnificații, transmisă prin expresivi pași de dans!

    Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 20.30